Parlamentul European va discuta în cadrul unei întâlniri care va avea loc în luna decembrie a acestui an despre modificarea directivei ce impune obligativitatea certificării energetice a clădirilor din ianuarie 2010, în sensul anulării oricărei tranzacţii imobiliare care nu dispune de un astfel de document. Această măsură ar putea duce la un blocaj al pieţei imobiliare secundare pe care se tranzacţionează apartamente vechi. Fondul locativ din România se situează pe locul
Parlamentul European va discuta în cadrul unei întâlniri care va avea loc în luna decembrie a acestui an despre modificarea directivei ce impune obligativitatea certificării energetice a clădirilor din ianuarie 2010, în sensul anulării oricărei tranzacţii imobiliare care nu dispune de un astfel de document. Această măsură ar putea duce la un blocaj al pieţei imobiliare secundare pe care se tranzacţionează apartamente vechi.
Fondul locativ din România se situează pe locul 2 în România, după industrie, ca cel mai mare consumator de energie. Circa 40% din consumul termoenergetic al ţării vine din zona clădirilor. Dacă problema energetică este parţial rezolvată la clădirile noi, care la recepţia lucrărilor sunt obligate să prezinte un certificat de performanţă energetică, situaţia nu este la fel de roz în cazul blocurilor vechi.
Similar cu clasificarea energetică făcută în cazul electrocasnicelor, clădirile vor fi împărţite în şapte categorii de la A la G, în care A reprezintă un consum de circa 160 de kwh/mp/an, iar G un consum de circa 5.000 kwh/mp/an.
„Majoritatea blocurilor vechi din România se clasifică în acest moment între C şi D şi sunt aduse prin reabilitare termică în zona B sau A. Certificarea energetică nu schimbă valoarea imobilului, ci informează proprietarul sau cumpărătorul despre performanţa energetică a locuinţei. Obiectivul la nivel european este
