Summitul G 20 de la Toronto a costat un miliard de dolari, a adus cu sine violenţe nemaiîntâlnite în Canada şi puţine concluzii. Deficitele bugetare trebuie reduse, dar metoda depinde de fiecare ţară în parte
Mai-marii lumii s-au pus de acord să nu fie de acord unii cu alţii, în cadrul summitului G 20, organizat zilele acestea la Toronto. Documentul trasează o direcţie pe care toate ţările semnatare o agreează - reducerea deficitelor bugetare la jumătate până în 2013. Însă modalitatea de reducere a deficitului este lăsată la latitudinea fiecărei ţări. Europa îşi va continua programul de austeritate bugetară deja anunţat, în vreme ce Statele Unite nu sunt dispuse să renunţe la stimulentele fiscale şi nici să majoreze taxele. Impunerea de taxe băncilor este, de asemenea, o problemă ce va fi tratată de fiecare stat în parte. Ţările membre G 20 au mai căzut de acord să implementeze politici care să susţină creşterea economică, dar şi acestea vor fi diferite, de la ţară la ţară. După cum a spus preşedintele FMI, Dominique Strauss-Kahn, aceasta a fost singura opţiune posibilă, câtă vreme ţările G 20, atât cele cu economii dezvoltate, cât şi cele emergente, s-au aflat în situaţii similare acum un an, în plină criză, dar sunt în situaţii total diferite acum, la ieşirea din criză. Principalele provocări rămân dezechilibrele economice globale, lipsa locurilor de muncă şi datoriile împovărătoare, iar pentru depăşirea lor fiecare stat trebuie să ia măsurile pe care le consideră potrivite.
Un summit marcat de violenţe
Dacă deciziile luate în cadrul summitului nu s-au remarcat prin nimic spectaculos, reuniunea din Toronto va rămâne în istorie prin suma exorbitantă cheltuită pentru organizarea lui - peste un miliard de dolari. Pentru localnici, va rămâne şi trauma unor scene de o violenţă nemaiîntâlnită până acum, într-o ţară care şi-a făcut un renume din poli