Winsor McCay, celebrat de Google printr-un doodle la aniversarea a 107 ani de la apariţia animaţiei Micuţul Nemo, a invitat „orice idiot care vrea să deseneze sute de ilustraţii pentru cativa metri de film să i se alăture în realizarea de animaţii”.

Aceasta era una dintre opinile lui Winsor McCay despre animaţie, părere care nu l-a împiedicat pe acesta în 1905 să înceapă lucrul la capodopera sa „Micuţul Nemo în Ţara Visurilor”, una dintre cele mai impresionante naraţiuni ilustrate create vreodată. În „Micuţul Nemo în Ţara Visurilor”, McCay a combinat elemente din lucrările sale anterioare de la animale exotice, la performeri costumaţi şi distorsiuni anamorfice din posterele sale de circ, plus bizarele absurdităţii din visele „rarebit” şi piesele de arthitectură extravagantă.

Winsor McCay a susţinut că ideea pentru un film animat i-a venit de la fiul său, însă fostul lui assistent, John Fitzsimmon a declarat că ideea i-a venit în urma unui pariu cu creatorul „Bringing up Father”, George McManus, care l-a provocat să facă câteva mii de ilustraţii, să le fotogarfiezi şi să le pună pe film şi să arate rezultatul în teatru. Pentru „Micuţul Nemo în Ţara Visurilor”, McCay a făcut aproximativ 4000 de desene, mişcările fiind cordonate cu un cronometru. Filmul a fost finisat în ianuarie 1911 şi McCay a angajat un artist care să coloreze manual fiecare cadru de film în aşa fel încât să se potrivească culorilor din banda desenată. „Micuţul Nemo în Ţara Visurilor” prezintă o serie de pozne cu personajele din banda desenată fără un plot anume, în care de când apar cuvintele „Watch me move”/ „Priveşte-mă cum mă mişc” mişcarea este continuă în fiecare cadru al filmului.

Winsor McCay, celebrat de Google printr-un doodle la aniversarea a 107 ani de la apariţia animaţiei Micuţul Nemo, a invitat „orice idiot care vrea să deseneze sute de ilustraţii pentru cativa me