Am găsit pe Facebook o poză cu un bax de hârtie igienică comercializată în Ungaria, având pe fundul ambalajului un citat al unuia din cei mai apreciaţi maghiari. În 2000, Gheorghe Funar însemna pubelele cu drapelul României în Cluj-Napoca. Care sunt limitele patriotismului?

Statuia unui voievod, pe cal, cu barda în mână, care a respins cotropitorii neamului, o plăcuţă care atestă că într-o anume clădire a dormit un mare om de cultură al neamului, un muzeu etnografic, un steag pe primărie, o stemă în spatele clasei - sunt elemente care contribuie la mândria naţională a unui popor. Te fac să te simţi acasă.

Dar când însemnele naţionale ajung pe coşurile de gunoi sau la closet?

"Cel pe care Dumnezeu l-a făcut ungur şi nu îşi susţine naţiunea, (acela) nu este om de treabă" spune un mesaj de promovare a produselor autohtone maghiare (foto dreapta), citat aparţinând unuia dintre cei mai importanţi reformişti ai Ungariei, contele István Széchenyi (1791-1860). Citatul e pus în baxurile cu hârtie igienică pe care le cumpără locuitori din oraşul Gyula din sudul Ungariei. Patriotism sau ofensă adusă simbolurilor naţionale maghiare?

Anul 2000, Cluj-Napoca. Primarul Gheorghe Funar (PRM) a comandat 40 de pubele în culorile drapelului României. Patriotism sau exces de zel?

Imaginează-ţi cum ar reacţiona opinia publică maghiară dacă situaţia cu hârtia igienică s-ar întâmpla în România. Pentru că s-a întâmplat însă în Ungaria, va trece probabil neobservată. Însă citatul contelui ungar în baxurile de hârtie igienică din Ungaria ridică totuşi întrebarea: care sunt efectele folosirii în exces a însemnelor şi valorilor naţionale?

Primul e afirmarea agresivă şi exagerată a etniei majoritare şi excluderea etnică a minorităţii. Cum a fost la Cluj-Napoca. Intenţia lui Funar a fost una naţionalistă, şi edilul PRM a şi declarat asta public. Pe vremea lui Funa