Ruşii, greu încercaţi de incendiile care devastează ţara de aproape două luni, au comemorat joi zece ani de la tragedia submarinului nuclear Kursk, când 118 oameni şi-au pierdut viaţa pe fundul Mării Barents, un eveniment ce a deschis parcă seria unor întâmplări nefaste care se petrec în august. Aproximativ 150 de rude şi prieteni ai marinarilor morţi în Marea Barents în august 2000 s-au adunat joi la Sankt Petersburg, în catedrala Sfântul Nicolae, pentru o slujbă de pomenire. Au trecut zece ani, dar durerea lor rămâne la fel de mare. La fel şi nevoia de a cunoaşte adevărul.

După cum remarcă NewsIn, explozia submarinului nuclear Kursk rămâne cel mai grav dezastru din istoria flotei ruseşti. Accidentul s-a petrecut în timpul unei exerciţiu al Flotei Mării Nordului. Potrivit explicaţiei oficiale, explozia accidentală a unei topile, din cauza unei scurgeri de hidrogen, a antrenat detonarea mai multor alte torpile. Submarinul s-a scufundat la peste 100 de metri adâncime, în apropiere de Strâmtoarea Kola. Echipajul ar fi murit în următoarele 7-8 ore după explozie, dar unele surse spun că din submarin s-au auzit zgomote încă două zile.

Accidentul rămâne extrem de controversat, iar autorităţile au fost bănuite că au vrut să ascundă adevărul, au fost criticate că au refuzat ajutorul străin şi că au răspuns extrem de greoi în această criză. Procedurile penale împotriva comandanţilor forţelor navele ale Rusiei au fost oprite înainte de a se împlini un an de la tragedie. Familiile victimelor au primit fiecare 720.000 de ruble (29.000 de euro). A fost prima dată când "guvernul a cumpărat tăcerea rudelor", a scris Novaia Gazeta.

Unele familii au continuat să caute răspunsuri, adresându-se chiar şi Curţii Europene a Drepturilor Omului şi cerând, în încercarea de a face lumină, redeschiderea anchetei. Au renunţat apoi, din lipsă de mijloace financiare. Raportul