Măicuţele de la Mănăstirea Bistriţa - Vâlcea au obligaţia de a ţine departe de bliţurile şi de zgomotul turiştilor liliecii peşterii Sfântului Grigorie Decapolitul. Sursa: Cosmin Marinescu
1 /.
Pe lângă datoria de a participa la slujbe, maicile Mănăstirii Bistriţa - Vâlcea mai au o obligaţie, încă nescrisă, aceea de a ţine departe de bliţurile şi zgomotul turiştilor liliecii Peşterii Sfântului Grigorie Decapolitul (Peştera Liliecilor). Înţelegerea a fost făcută cu administraţia Parcului Naţional Buila - Vânurariţa, ai cărui specialişti se ocupă de monitorizarea speciilor protejate de lege atunci când coloniile se strâng pe plafoanele peşterii pentru hibernare. Galeriile săpate de apă prin calcar sunt ferite de lumină şi, mai ales, de curiozităţ ile oamenilor care vor să tragă în poză zburătoarele nocturne. Lumina care le-ar intra brusc în ochi ar provoca accidente stupide. „Se lovesc de pereţi, cad şi mor“, explică maica Sebastiana posibilul sfârşit al liliecilor bătuţi fără voie de ghinion.
Mănăstirea a intrat într-un adevărat circuit turistic, copiii vin mai mult să vadă animalele cu aripi, iar credincioşii să bată o metanie într-una din cele două capele pe care le găzduieşte, de sute de ani, peştera.
Liliecii, ţinuţi sub cheie
Pentru a proteja locul şi pentru a păstra liniştea şi întunericul atât de necesare liliecilor, peştera a fost încuiată, iar accesul se face doar pentru grupurile organizate, însă nu mai mari de zece persoane.
„Cei de la Parc nu sunt de acord cu intrarea mai multor persoane. Nici accesul în galeriile unde se adăpostesc liliecii nu este permis. Se sperie şi încep să zboare“, spune maica Sebastiana, ferind lampa de pereţii peşterii pentru a nu le crea disconfortul vederii niciunei urme de lumină. Intrarea în peşteră, un exerciţiu solicitant de mersul piticului, este deja un