Securisti, procurori, judecatori, militieni, tribunale, gardieni, inchisori - un mister malefic care a perpetuat in timp puterea comunistilor. La 27 februarie 1948 era republicat Codul Penal, cel care avea sa constituie baza legislativa. Principalele prevederi erau cuprinse la Titlul I, Crime si delicte in contra statului. O drastica inasprire a pedepselor a fost operata prin Decretul 318 din 1958. Pedepse exemplare (fara exceptie, condamnarea la moarte) au fost prevazute pentru inalta tradare, colaborarea cu dusmanul sau divulgarea de secrete privind capacitatea de aparare a tarii. "Pedeapsa cu moartea a fost introdusa printr-o lege speciala din 1938, insa nu era aplicata minorilor, femeilor insarcinate sau femeilor care aveau in ingrijire un copil sub trei ani", spune Constantin Roman, fost prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Botosani. Condamnari la moarte, munca silnica si degradare civica In schimb, initierea, constituirea sau participarea la organizatii sau asociatii care urmaresc "schimbarea ordinii sociale existente in stat sau a formei de guvernamant democratice" erau sanctionate cu munca silnica de la 15 la 25 de ani si degradare civica pe o durata de cinci pana la 10 ani. In baza acestui articol, zeci de botosaneni care s-au opus regimului comunist au fost trimisi sa munceasca la Canalul Dunare Marea Neagra. Vestitul Decret 318/1958 aducea, pentru prima si ultima data, pedeapsa cu moartea si pentru infractiunile de delapidare. Astfel, daca valoarea pagubei era de peste 100.000 de lei, pedeapsa era condamnarea la moarte si confiscarea totala a averii. "Imi amintesc cazul unui casier de la Statia CFR Dorohoi, Alexandru Filon. Ii gasise o lipsa in gestiune de peste 300.000 de lei si a fost executat in 1959. Procesul a durat extrem de putin", spune Constantin Roman. Executat la marginea orasului Sentinta a fost pusa in aplicare intr-un punct ext