Guvernarea liberal-democrată de la Chişinău a împlinit un an. Oamenii simpli spun că acum nu se mai tem să spună ce gândesc, analiştii politici afirmă că faţa Moldovei s-a schimbat, iar clasa politică vorbeşte despre o deschidere fără precedent a comunităţii internaţionale faţă de Republica Moldova.

Politicienii moldoveni au trăit un an în care au învaţat să guverneze în alianţă. Deşi au mers mai tot timpul pe un teren minat de disensiuni interne, ei au fost nevoiţi să se ţină strâns de mână pentru a nu dezamăgi electoratul şi partenerii externi, dar şi ca să reziste în faţa opoziţiei comuniste încă destul de puternice.

Prima şi cea mai mare realizare a actualei guvernări liberal-democrate este evitarea falimentului. După 8 ani de guvernare, comuniştii au lăsat în urmă o gaură bugetară de 8,5 miliarde de lei moldoveneşti, ceea ce constituie 50% din valoarea unui buget anual al Moldovei. După căderea regimului Voronin, Uniunea Europeană, SUA, România şi organismele financiare internaţionale au aprobat programe speciale de relansare a Moldovei, iar Consiliul Europei s-a implicat rapid în soluţionarea crizei constituţionale provocată de imposibilitatea alegerii şefului statului în Parlament. Actuala guvernare de la Chişinău s-a descurcat în condiţiile crizei economice mondiale şi chiar poate înregistra în acest an o creştere economică. "Situaţia financiară şi economică internă s-a stabilizat şi, posibil să avem anul acesta chiar o creştere economic, dar din punct de vedere managerial, alianţa a şchiopătat mult. Adesea am fost martori ai unor declaraţii contradictorii", a spus expertul independent Arcadie Barbaroşie.

La nivelul cetăţeanului simplu, odată cu apariţia a două televiziuni de ştiri, oamenii au simţit ce înseamnă libertatea de expresie. Cu toate acestea, analistul politic moldovean Nicolae Negru susţine că "la un an de la