* Pe tot litoralul duduie restaurantele, terasele, bodegile si bufetele: mici, cartofi prajiti, ciorba de burta, de guvizi, garizi, hamsii, meduze, alge, carcalaci, tochitura dobrogeana, ceafa de porc, file de vitel, muschiulet, pui la ceaun, pulpe de pui la gratar cal. I, snitel de pui, ciorba de pui cu smantanica, pui cu mujdei, ciorba buna de gaina batrana, aripioare de pui etc. Pui, bine, dar de unde pui atiti pui? Cine satura aceste termite, turistii de pe malul marii? Cine se ocupa de aceste victime nevinovate ale verii, puii? Sunt pui destui? - Creca nu! Decat numai daca facem rost... - Tocmai a intervenit interlocutorul nostru, dl. Cocosel, director al Fermei Avicole "Oul sau gaina". De ce spuneti asta, domnule Cocosel? - Spun ce stiu, decat nimic mai mult. Si stiu ce stiu... - Ce animale cresteti la ferma si, mai ales, cam cate? - Ca animal, cel mai tare, la noi, creste cainele. Si paznicul a crescut si s-a facut cat usa, ca porcul. Cred ca, noaptea, in loc sa pazeasca, fura din custi si mananca gaini crude, cu tot cu pene, asa arata! In rest, avem gaini, din rasa "Stomac golas de Moldova"... - Nu era "Gat golas de Transilvania"? - Noi mai mult crestem gaini pentru pene si fulgi, ca soiul cu gat golas nu aducea profit. Cel nou are stomacul golas pe dinauntru, din lipsa de graunte, dar face pene tot timpul anului. Pentru pene nu-i nevoie de furaje, le dam ce ramane de la tuica, pasarile sint multumite si nu mai cer altceva... - Cum v-a venit ideea sa cresteti gaini pentru pene? - Inainte de '89, la "Avicola" care lucram, cresteam pui dolofani pentru export si semipreparate pentru piata interna, gheare, ciocuri, tacamuri. La Revolutie s-au razbunat oamenii pe directorul comunist si au avut nevoie de catran si fulgi, sa-l unga si sa-l faca de ras, ca nu-l puteau unge cu ciocuri si gheare la punga, care era. Asa mi-a venit ideea de afaceri, ne-am asociat cu nist