Programele TVR au scăzut calitativ din cauza lipsei de creativitate şi implicare a angajaţilor. Principala carenţă a televiziunii publice, în opinia oamenilor de presă interveviaţi de „Adevărul”, este lipsa de viziune şi coerenţă managerială. Societatea Română de Televiziune are nevoie de o nouă lege de organizare. Cea după care funcţionează în prezent o politizează şi o inhibă. În primul rând, permite pătrunderea în Consiliul de Administraţie a reprezentanţilor partidelor politice, fără a se ţine cont de competenţele lor.
Cu alte cuvinte, nişte figuri decorative. În al doilea rând, preşedintele SRTV este un produs al trocurilor dintre partidele politice, căruia nu i se verifică în niciun fel competenţa ori aptitudinele manageriale. El trebuie să fie fidel celui care l-a numit (partid, alianţă), să ştie să vorbească limba română şi să aibă o anumită logică în gândire.
Atât. Prea puţin pentru o instituţie cu 3.158 de angajaţi. De aici provine slăbiciunea instituţiei, care se propagă în jos, până la ultimul angajat. Creativitatea a fost ucisă în televiziunea publică.
Există, încă, o suficienţă şi aroganţă a angajaţilor care cred că „sunt cei mai tari şi nimeni nu îi poate ajunge”. Sunt oameni în TVR pe care, de ani buni, îi vezi doar în ziua de salariu, dar acum, că s-au băgat cardurile, nici atât...
Curajul şi incisivitatea sunt „păsări” rare în politica editorială a Direcţiei de Ştiri de la TVR – este o altă idee susţinută de jurnaliştii chestionaţi de „Adevărul”.
Seriozitatea şi decenţa (în comparaţie cu ştirile de la televiziunile comerciale) nu reuşesc să şteargă lipsa de reacţie şi starea de plictiseală. Un exemplu recent, este modul cum a fost abordată instalarea în funcţie a preşedintelui Barack Obama.
O instituţie indiferentă cu propria soartă
Radu Paraschives