Cercetătorii au reuşit să explice cum poate bufniţa să îşi rotească capul la 270 grade - faţă de 90 grade la om - fără să şi-l rupă. Pasărea de noapte îşi poate roti atât de mult capul fără să i se întrerupă circulaţia sanguină în creier şi fără ca vertebrele cervicale să aibă de suferit, notează Le Point, citat de Agerpres.
Cu ajutorul angiografiilor şi scanărilor, cercetătorii au examinat anatomia a zeci de bufniţe moarte din cauze naturale şi au descoperit mai multe adaptări biologice care permit rotaţia extremă. Mai întâi, supleţea gâtului se explică prin faptul că bufniţa are 14 vertebre cervicale, faţă de şapte la om. În plus, cele două artere carotide se află în mijlocul gâtului şi nu pe laturi, ca la oameni şi multe animale. Diametrul carotidelor bufniţei nu se îngustează când acestea trec prin gât, ci se lărgeşte la baza lui, chiar sub maxilar, formând pungi de sânge care asigură fluxul sanguin în timpul rotaţiilor extreme ale capului.
În plus, canalele osoase în care se găsesc arterele vertebrale ale acestor păsări sunt de circa zece ori mai mari în diametru, spaţiul umplându-se cu aer şi formând o pungă de protecţie. La oameni, aceste canale au un diametru apropiat de cel al arterelor pe care le protejează. În sfârşit, bufniţele au vase mici care leagă arterele carotide şi vertebrale, ca nişte derivaţii care permit circulaţia neîntreruptă a sângelui în creier în cazul blocării într-o arteră, încheie Le Point.
„Până acum, specialiştii ca mine în răni provocate de traumatisme ale arterelor capului şi gâtului la om erau miraţi că mişcările rapide şi extreme ale capului bufniţelor nu le fac niciun rău”, spune dr Philippe Gailloud, principalul autor al studiului, de la Universitatea „John Hopkins” din Baltimore, statul american Maryland.
O rotaţie bruscă a capului şi gâtului poate duce la oameni şi animale la ruperea stratului de v