Incetinirea abrupta a cresterii economice din ultimele luni a adus in discutie, nu numai in Romania, ci si in Europa si in Statele Unite, intoarcerea la politici de protejare a economiilor autohtone.
Insa libertatea de circulatie a capitalurilor, a marfurilor, a serviciilor si a persoanelor, care a creat prosperitate in Occident in ultimii 300 de ani, nu va putea fi stavilita.
Iar in cazul Romaniei, care a avut de castigat enorm din deschiderea economiei de dupa 1990, mai ales in ultimii 4-5 ani, investitiile straine vor fi in continuare un factor generator de crestere economica si de productivitate.
Cei care spun acum, cand economia trece printr-o ajustare, ca investitiile straine au creat doar cerere insolvabila intern si au impulsionat prin asta deficitul extern, trebuie sa-si aminteasca faptul ca, in primul si in primul rand, investitiile straine au adus competitia si sansa ocuparii joburilor prin competenta pe piata fortei de munca.
Este aproape incalculabil efectul creat asupra cresterii economice de selectia operata in economie de investitorii straini in domeniul resurselor umane.
Pentru prima data dupa 1990, odata ce investitiile straine au inceput sa se simta ca si oferta de munca pe piata, adica din anii '97-'98, zeci de mii de absolventi de facultate au putut sa-si gaseasca slujbe din ce in ce mai bine platite exclusiv pe baza competentei lor, si nu prin recomandari si alte interventii.
Investitorii straini au facut dintr-odata o bresa in sistemele de angajare inchise din companiile de stat sau administratie, unde 10-20% din angajatii dintr-o entitate ajung sa fie rude din cauza recrutarilor ilicite.
CV-ul si anuntul de angajare au fost calea prin care zeci si sute de mii de oameni si-au gasit slujbe in sectorul privat.
Oricate nationalizari se vor face din cauza crizei financiare, statul nu va putea inlocui val
