La Iaşi, în perioada 30 mai – 1 iunie, în incinta hotelului Astoria, se organizează congresul naţional de durere, în cadrul manifestării mai largi „Zilele Medicamentului“, ediţia a XXII-a. Evenimentul este coordonat ştiinţific de prof. dr. Ostin C. Mungiu, preşedintele Asociaţiei de Algeziologie din România. Despre durere, despre demersurile pe care ar trebui să le întreprindă specialiştii în a ameliora durerea, dar şi despre obiectivele şi priorităţile manifestării de anul acesta, l-am invitat pe coordonatorul ştiinţific al acesteia la dialog. – Ce aţi pregătit pentru ediţia de anul acesta a congresului naţional de algeziologie? – Am pornit de la faptul că posibilităţile terapeutice sunt foarte diferite, în funcţie de cât de dezvoltată este o ţară, de bugetul pe care îl are, aşa că m-am gândit să prezint un raport pe care îl voi intitula: Managementul durerii în condiţii actuale – paralele inegale. – Care sunt inegalităţile? – Dacă ne uităm la condiţiile de tratament ale durerii cronice, căci despre ea vorbim şi anul acesta, în special despre durerea viscerală, ne dăm seama că apar discrepanţe extrem de mari între ţările civilizate şi ţări ca a noastră, cu un buget sărac şi unde toate lucrurile legate de sănătate ridică probleme majore. Şi, dacă ne gândim că durerea este prezentă în cel puţin zece mii de boli, ne dăm seama că, dincolo de valoarea de semnal pe care o are această durere, intervine şi celălalt aspect, când durerea trece de simptom şi devine boală, situaţie în care trebuie să intervenim. – Ce poate face specialistul? – Durerea aduce bolnavul la medic şi acesta poate fi un lucru bun, un semnal, iar medicul trebuie să acţioneze prompt. Dacă este vorba de o boală mai serioasă, cu cât este depistată din timp, cu atât cresc şansele unui tratament eficient. În acest context, putem preciza faptul că sunt şi situaţii când durerea