Astăzi, Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte pe Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia. Aceştia au fost ostaşi creştini, martirizaţi pentru că au refuzat să renunţe la credinţa în Hristos. În această zi, toţi oamenii care nu poartă nume de sfânt sunt sărbătoriţi, se arată în Calendarele poporului român, volum realizat de Antoaneta Olteanu.

Totodată, 9 Martie simbolizează adevăratul început de primăvară, renaşterea naturii. Potrivit credinţelor şi obiceiurilor lumii vechi a satului, era ziua echinocţiului de primăvară şi se ieşea, în mod oficial, cu plugul la arat. De asemenea, în curţile sătenilor se aprindeau focuri şi se ardeau gunoaie, acţiuni magice prin care se urmărea dezgheţul pământului, precum şi protecţia gospodăriilor.

Un ritual asemănător de invocare a primăverii şi a căldurii era bătutul cu botele (bâtă, ciomag - n.r.) în pământ, pentru a trimite frigul în adâncuri şi pentru a scoate căldura la suprafaţă. Nu în ultimul rând, se considera că perioada cuprinsă între 9 Martie şi Joia Mare a Paştilor era un timp propriu practicilor magice de luare a belşugului din case şi de pe ogoare.

„Ziua ofrandelor

alimentare”

Păstrat şi azi, ritualul turtiţelor specifice sărbătorii demonstrează suprapunerea credinţelor religioase cu cele populare. Colăceii în formă de păsări, albine sau oameni trimit la sărbătoarea primăverii, a sosirii păsărilor călătoare şi a deschiderii sezonului apicol; de asemenea, trimit la cultul pomenirii morţilor. Tot un ritual este şi consumul exagerat de alimente (40 de colaci, 40 pahare de vin, 40 de peşti) care sporeşte sănătatea şi puterea de muncă.

Moartea Anului Vechi şi naşterea Anului Nou

Pentru contemporani, luna martie înseamnă, cel mult, sosirea primăverii. Lumea tradiţională a satului românesc resimţea însă puternic această sărbătoare. 9 Martie era început de an agricol şi calen