Având rădăcinile conştiinţei de neam ancorate în îndepărtata mişcare ţărănească de la poalele „Băbghiului" din comuna Olpret, judeţul Cluj, azi Bobâlna, Alexandru Vaida Voievod a fost un mare apărător al ideii de unitate naţională.
Născut la data de 27 februarie 1872, Alexandru Vaida Voievod s-a format în tradiţia intelectualităţii transilvane româneşti, prin tatăl său, Dionisie, prezumtivul autor al celei mai vechi formulări manuscrise a Memorandumului, prin bunicul său, Alexandru Bohăţiei, căpitan suprem al Districtului Grăniceresc Năsăud, şi prin scurta şcolaritate, de numai doi ani, la liceul din Braşov, unde cultura românească a încununat temeinicia educaţiei germane a deschiderii universale dobândite la saşii din Bistriţa. Deci şcoala primară a făcut-o la Cluj, gimnaziul săsesc din Bistriţa şi liceul românesc de la Braşov. Studiile superioare le-a făcut la Viena, unde a obţinut titlul de doctor în medicină, dar nu a exercitat această profesiune decât întâmplător.
În Parlamentul budapestan
Rupând zăgazul „pasivităţii" prin care se încercase protestul tăcut al românilor transilvăneni împotriva inegalităţii de drepturi, noua generaţie trece la „activitatea" politică a competiţiei electorale, începând cu alegerile din anul 1905. Ales împreună cu alţi deputaţi români în parlamentul Ungariei, împreună cu cei cehi, slovaci şi sârbi, formează o opoziţie unită, cu ecou în presa internaţională. Apărător pe toate tărâmurile al drepturilor naţionalităţilor, în parlamentul Ungariei, faţă de politica oligarhiei maghiare, principalele campanii susţinute de Al. Vaida Voievod militează pentru votul universal, egal şi secret, inclusiv dreptul de vot al femeii, iniţiat încă din anul 1905, şi critica legilor şcolare ale contelui Apponi şi co., prin care urma să se predea numai ungureşte în şcolile româneşti, considerate de autor ca un at
