Jan Kees de Jager, ministrul de Finanţe al Olandei, şi-a făcut de multe ori cunoscute opiniile dure cu privire la măsurile pe care trebuie să le ia oficialii eleni pentru a primi pachetele de salvare de la faliment, informează Reuters.
El a cerut, alături de ceilalţi oficiali olandezi, prezenţa permanentă a troikăi în Grecia ca o condiţie pentru obţinerea celui de-al doilea plan de salvare de la faliment a statului elen, în valoare de 130 de miliarde de euro.
"Trebuie să existe o implementare rigidă şi foarte strictă a cererilor noastre în Grecia", declara Jan Kees de Jager, ministrul de finanţe olandez în luna februarie a acestui an.
Comentariile sale au fost atât de îndrăzneţe încât ele au provocat un răspuns chiar din partea şeful statului elen care, în mod normal, nu se implică în astfel de probleme politice. "Cine sunt olandezii?", a întrebat enervat preşedintele Karolos Papoulias în luna februarie a acestui an.
Demisia de luni a coaliţiei olandeze care a avut loc în urma nereuşitei de a ajunge la o înţelegere în problema tăierilor bugetare, mult mai modeste faţă de cele îndurate de către greci, nu a trezit nici ea simpatia elenilor.
"Olandezii merită acest lucru. Ei nu au înţeles că aproape toată Europa este afectată de criză, nu numai Grecia", este de părere Nikos Karagiannis, un funcţionar public al statului elen, în vârstă de 32 de ani, al cărui salariu a scăzut cu 40% din cauza măsurilor de austeritate.
Problemele Olandei, una dintre cele mai puternice economii ale zonei euro şi una dintre cele mai stabile democraţii, sunt minore în comparaţie cu cele ale Greciei, care se află în al cincilea an de criză, după cum susţin unii politicieni.
Nici De Jager nu vrea să considere că criza olandeză ar pune statul său în rândul economiilor cu probleme ale Europei. "Nu există nicio corelaţie între Olanda şi statele din s