Românul de rând şi firmele private vor plăti factura pentru amânarea acordării tranşelor din împrumutul negociat cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială şi pentru lipsa de reformă. Vom suporta deprecierea leului şi creşterea costurilor împrumuturilor făcute de stat, iar întreprinzătorii vor fi în continuare marginalizaţi de bănci, care nu vor avea interes să-i finanţeze în condiţiile în care principalul său client, statul, va fi şi mai disperat să facă rost de bani. Analiştii avertizează însă că cel mai grav este că pensiile şi salariile au fost plătite anul acesta din împrumuturi - nu de la FMI, ci de la bănci, iar asta echivalează cu un dezastru naţional!

PIERDEREA CREDIBILITĂŢII COSTĂ

Anunţul FMI era de aşteptat în condiţiile lipsei unui Guvern stabil, consideră Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA). "Acesta este costul unei inconştienţe politice. După părerea mea, FMI este în continuare îngăduitor cu România, pentru că doar a amânat acordarea tranşei, dar nu poate tolera lipsa unui Guvern stabil de o lună. Nu are cu cine discuta. Părerea mea personală este că Fondul şi-a dat seama că nu ne vom încadra în ţintele stabilite", a declarat el.

Pierderea cea mai mare rezultată în urma amânării acordării tranşelor este cea de credibilitate. "Împrumutul de la FMI ne-a dat credibilitate, a fost o garanţie că România este capabilă să-şi îndeplinească obligaţiile", a declarat Liviu Voinea. Statul va trebui să facă rost de bani din alte surse şi la costuri mai mari decât cele negociate în acordul cu Fondul. Ce-i de făcut în momentul de faţă? Fie se face reformă şi se taie cheltuielile publice pentru încadrarea în deficit, fie, din contră, nu se va face nimic şi deficitul se va duce la 8%-9% din PIB până la sfârşitul anului. "Această a doua variantă este cea mai probabilă, pentru că Guvernul nu-şi mai asu