Avea doar un an când s-a îmbolnăvit de meningită, boală care i-a adus orbirea definitivă. Profil:
Născut: 07.11.1956
Educaţie: Şcoala Specială pentru Nevăzători Cluj-Napoca
Familie: căsătorit
Mihai Teacoe şi-a adus cu el orga la sediul Asociaţiei Nevăzătorilor din Hunedoara. Astăzi au loc repetiţiile de pe ultima sută de metri, înainte concursul anual care va avea loc, peste o săptămână la Sarmisegetusa Ulpia Traiana. Aşadar, ’nea Mihai cântă cu pasiune. Faţa îi este imobilă, expresia ochilor o bănuieşti doar, în spatele ochelarilor pe care îi poartă. Îl vezi însă cum se balansează, pe ritmul muzicii, în timp ce o acompaniază pe Simona Bucuci, cu zâmbetul larg întipărit pe faţă, de parcă hunedoreanul tocmai s-a întors dintr-o călătorie de iluminare budistă, iar la final... izbucneşte neaşteptat în aplauze.
O orgă doar pentru el
La orgă a învăţat să cânte abia după ce a devenit, mai întâi, un specialist al acordeonului. „Nu prea aveam ce să fac, când eram mic. Eu nu mă puteam juca «prinsa» sau «ascunsa», aşa că am început să ascult radio şi am ajuns pasionat de muzică. În liceu am învăţat să cânt la acordeon, iar apoi la orgă electronică. Am cântat, mai întâi, la orga Asociaţiei, dar acum câţiva ani mi-am cumpărat eu una, ca să fie numai a mea.”
Iarba verde, cerul albastru
Spune că pentru el culorile nu au nicio semnificaţie. Era prea mic la un an şi jumătate, când a făcut meningită, iar boala l-a transformat în nevăzător pe viaţă. Aşa că nu îşi mai aminteşte nimic. „Iarba sau cerul senin? Eu nu ştiu ce înseamnă asta. Ştiu că o carte are coperta verde, dacă îmi spune cineva, dar nu ştiu ce presupune acest lucru. Afară ştiu că e senin şi am deasupra cerul albastru când îl simt aici, în creştet, ca o căldură. Însă nu se întâmplă prea des, pentru că sunt hipertensiv şi
