Un aspect deosebit de îngrijorător pentru Uniunea Europeană este criza democratică prezentă chiar în statele sale membre, printre care se numără şi Ungaria. Odată cu sosirea la putere a premierului Viktor Orban şi a partidului său conservator Fidesz, Ungaria a trecut printr-o serie de schimbări dramatice ale sistemului juridic.

Nu ne referim numai la parlamentul ţării care adoptă aproape zilnic o nouă lege, printre care unele extrem de controversate care au restrâns libertatea mass-media. Ci a adoptat o nouă constituţie, care deşi a fost descrisă de Orban drept „solidă asemenea unui granit”, a fost deja modificată de patru ori până acum, fiind un exemplu pentru instabilitatea de zi cu zi a ungurilor. Toate acestea au fost posibile în virtutea unei legi care permite parlamentului să orice lege prin votul unei majorităţi formate din două treimi din membri. Orban nu a considerat majoritatea politică formată de partidul său drept o responsabilitate, ci o oportunitate de a-şi consolida influenţa asupra statului, mass-media şi justiţie. Instituţiile europene şi internaţionale, organizaţiile pentru drepturile omului şi ale societăţii civile, partidele din opoziţie şi chiar Statele Unite ale Americii au urmărit îndeaproape evoluţia ţării şi au criticat „Orbanizarea” graduală a Ungariei. Noile schimbări includ legi care permit incriminarea persoanelor fără adăpost, limitarea puterii sistemului judiciar, definirea restrictivă a familiei, interzicerea publicităţii politice în mass-media şi controlul strict al unităţilor religioase, renunţarea la autonomia universităţilor şi a instituţiilor de învăţământ superior în problemele financiare. Însă atingem o suficienţă. Cetăţenii europeni care încă mai cred că moştenirea continentului nostru a fost construită pe baza unui set de valori comune şi drepturi fundamentale sunt chemaţi să opună rezistenţă , toţi cei care ştiu că a v