In urma cu trei luni am scris aici o serie de trei articole despre problema coruptiei. Atingeam si chestiunea masurarii fenomenului si a perceptiei coruptiei. Criticam atunci Indexul Perceptiei Coruptiei facut de Transparency International pentru ca da esecuri spectaculoase la nivel comparativ.
Reiau exemplele de atunci (nr 137 al Dilemei vechi): in indexul pe 2005, Polonia e mai corupta decit Tunisia, Columbia si Cuba, iar Romania e chiar mai corupta decit Ruanda si China. Problema cu indicele TI este ca spune multe despre starea de spirit a populatiei si foarte putine despre starea de fapt.
Astfel incit fiecare scor in sine este interesant pentru modul in care o populatie se raporteaza la propriul sistem politic, dar in context comparativ punem alaturi opinii diferite despre fenomene diferite (coruptia din Cuba si cea din Polonia sint foarte diferite).
Vorbeam in articolul din septembrie si despre un instrument concurent dezvoltat de organizatia Global Integrity (www.globalintegrity.org), care nu masoara coruptia in sine, nici perceptia ei, ci anti-coruptia, adica ce anume institutii si reguli dezvolta o societate pentru a contracara fenomenul.
Anuntam ca Romania a fost pentru prima data inclusa in cercetarea pe 2006 si anticipam intrebarea daca Romania se va situa mai bine in indexul anticoruptiei decit in cel privitor la perceptie.
Cer scuze cititorilor pentru lungul periplu printr-un articol vechi, dar astazi urmeaza chiar continuarea: Global Integrity Index 2006 a fost dat publicitatii zilele trecute (poate fi consultat pe site-ul organizatiei).
Indexul tine cont de 290 de indicatori, notati de un sistem de raportori si recenzenti anonimi. Au fost acoperite 43 de tari, majoritatea state democratizate de curind, sau care inca nu au demarat procesul de democratizare (Vietnam). Exceptia o constituie