te strâng pe cristalinul siluitor în pleoape
mister poate şi sumbru ce deasă limpezime
de-ntreb ecoul unde se descompune-n clime
corp fără de zăbavă prea sus şi mult aproape
mai neumbrit ca vremea ce galeş ne desparte
culorile te schimbă dinspre perdeaua trasă
vreau străzii să-l închipui ci totdeauna lasă
tăcerea cum tresaltă prin golurile sparte
Din volumul Viaţa particulară, editura Cartea Românească, 1977
te strâng pe cristalinul siluitor în pleoape
mister poate şi sumbru ce deasă limpezime
de-ntreb ecoul unde se descompune-n clime
corp fără de zăbavă prea sus şi mult aproape
mai neumbrit ca vremea ce galeş ne desparte
culorile te schimbă dinspre perdeaua trasă
vreau străzii să-l închipui ci totdeauna lasă
tăcerea cum tresaltă prin golurile sparte
Din volumul Viaţa particulară, editura Cartea Românească, 1977