Duminică au loc în Republica Moldova alegeri parlamentare anticipate, pe un fond politic tensionat şi nebulos, împănat de înscenări (http://www.jurnal.md/ro/news/mai-resetnicov-a-fost-rapit-de-comunisti-fara-consimtamantul-lui-196462/), răfuieli intestine ale coaliţiei de guvernare (http://unimedia.info/?mod=news&id=26144), acuzaţii şI insinuări privind interese ilegitime ale României în Moldova (http://comunist.md/?p=2191). Câtă vreme opţiunile basarabenilor se orientează, potrivit sondajelor, în mod egal către Vest şI către Est, iar Partidul Comuniştilor lui Voronin este favorit în preferintele electoratului moldovean (http://www.romania-actualitati.ro/partidul_comunistilor_din_r_moldova_lider_in_sondaje-22040) , teama de restauraţie nu e lipsită de sens. Însă, judecând la rece, progresele privind normalizarea relaţiilor bilaterale, promise acum un an, nu au avut consistenţa aşteptată de ambele părţi ale Prutului. Dezgheţul Prutului n-a fost total şI acum, că tot bate iarna-n geam, se anunţa un nou sezon glaciar. Să amintim numai promisiunile electorale ale actualei coaliţii de guvenământ de la Chişinău privind reintroducerea “Istoriei românilor” în studiul şcolar, precum şI recunoaşterea identităţii dintre limba română şI cea “moldovenească”, două aspecte vitale ale definirii identităţii noastre culturale.
În octombrie 2009, premierul Filat promitea înlocuirea cursului de istorie, măsluit barbar, introdus de guvernarea comunistă, cu “Istoria Românilor”. Ei bine, după ce manualele de clasa a lX-a şI a Xll-a, considerate ”excesiv de politizate” au fost eliminate, Ministerul Educaţiei a reintrodus manualele din 1990. Mediile ştiinţifice de la Chisinău au cerut elaborarea de manuale alternative, în baza conceptului “adevărului ştiinţific”. Demersurile Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova dar şi ale Academiei de Ştiinţe au rămas fără efect, împotmolin