Cum ati defini teatrul care se face in Romania?
in Romania, teatrul este foarte dinamic din punctul de vedere al complexitatii expresiei teatrale, extrem de vizual, de poetic. Eu cred ca noi facem teatru pentru a revela acea dimensiune care nu poate fi perceputa altfel decit prin arta sau prin religie.
Prin forme inalt spirituale...
Exact! Nu este o chestiune rationala.
Sa vorbim acum despre ceea ce face regizorul László Bocsárdi. Stiu ca montati exclusiv clasici; cu o singura exceptie, pina acum. Cum se explica aceasta... apetenta a dumneavoastra fata de textele clasicilor?
Ma consider un regizor care este intr-o permanenta cautare si cred ca incerc, la fel ca si ceilalti regizori, de altfel, sa caut energii si imagini noi in subconstientul meu. Din aceasta cauza, ma intereseaza textele cu o adincime foarte mare. Pentru a ajunge la ele, trebuie sa fac sapaturi in mine, in vederea construirii unui „pod“ intre acele texte atemporale, universal valabile si profunde si contemporanii mei. Cred ca asta inseamna a face teatru – a gasi mijloacele cele mai eficiente pentru a transmite spiritul unui text catre spectatori. Cu cit este mai complex respectivul text, cu atit miza e mai mare. Opera de arta constituie, de fapt, posibilitatea ca in citeva momente sa putem vorbi despre tot. Asta nu inseamna ca doar clasicii ne pot transmite aceasta energie, dar probabil ca asta e constructia mea psihica. Pentru mine, faptul ca exista atitea texte importante in sensul complexitatii si al sacralitatii lor ma face fericit si cred ca nu ajung sa „vad“ textele contemporane. Pina acum, am montat un singur text contemporan.
Agresivitatea prostanacului
Cel scris de Tadeusz Slobodzianek...
Exact, este un autor polonez din aceeasi generatie cu mine, care a scris un text, Profetul Ilia, extrem de fascinant pentru mine. Piesa
