Doar 5.000 dintre cei 177.000 de locuitori ai oraşului ar avea unde să se ascundă pentru a-şi salva viaţa.
În oraş sunt 138 de adăposturi civile care pot asigura protecţie pentru 10.000 de băcăuani. Asta e însă doar teorie deoarece majoritatea locuinţelor sunt degradate. Unele au fost transformate în boxe, unde sunt depozitate murături sau mobilă veche, iar la altele au fost dărâmaţi pereţii pentru a fi transformate în ateliere de tâmplărie sau magazii.
Deci, în realitate, doar 5.000 de băcăuani şi-ar salva viaţa în caz de calamitate. Oficialii din Primăria Bacău susţin că aşa le-au moştenit din regimul comunist.
„Sunt în jur de 80 de astfel de locaţii în blocuri vechi, construite în anii ’70-’80, pe care noi le-am preluat prin 2000, dar într-o stare nu tocmai bună. Încercăm să le întreţinem, cu puţinii bani pe care-i avem. Avem însă adăposturi noi în blocurile ANL şi sociale“, ne-a spus Valentin Mihai, şeful Serviciului de Protecţie Civilă din Primăria Bacău. Un astfel de buncăr se află la subsolul unui bloc de pe strada Logofăt Tăutu, în grija lui Constantin Vizluc.
Aici se găsesc vechiturile locatarilor. „Şi-a depozitat un vecin aceste lucruri, dar nu i le mai ţin. Dacă mă supăr, i le arunc în grădină. Nu vreau să am probleme din cauza lui“, spune Constantin Vizluc. Adăpostul are curent electric, însă sistemul de ventilaţie lasă de dorit, la fel şi ieşirea de urgenţă.
Adăpostul morţii
„Aici încap vreo 50 de oameni, dar la cum arată adăpostul, în caz de calamitate mor toţi ca şobolanii“, a mai spus Vizluc. Că situaţia nu este tocmai bună o ştiu şi ofiţerii de la ISUJ Bacău. „Este adevărat că multe dintre ele prezintă deficienţe la instalaţia electrică sau sunt inundate“, a declarat Corneliu Cotumbeanu, şeful Serviciului de Protecţie Civilă Bacău.
În caz de calamitate, băcăuanii se pot înghes
