România ar putea să îşi reducă factura energetică cu o treime dacă autorităţile ar fi decise să aplice un plan naţional de reducere a pierderilor de energie. Economiile rezultate din reducerea consumurilor de resurse primare pot ajunge la trei miliarde de euro pe an. Privită mai mult ca o abordare ce „dă bine“ la oficialii europeni, eficienţa energetică (EE) nu a fost tratată niciodată de autorităţile române cu seriozitate. „România are un potenţia

România ar putea să îşi reducă factura energetică cu o treime dacă autorităţile ar fi decise să aplice un plan naţional de reducere a pierderilor de energie. Economiile rezultate din reducerea consumurilor de resurse primare pot ajunge la trei miliarde de euro pe an.

Privită mai mult ca o abordare ce „dă bine“ la oficialii europeni, eficienţa energetică (EE) nu a fost tratată niciodată de autorităţile române cu seriozitate. „România are un potenţial foarte mare de reducere a pierderilor energetice. Din păcate, acesta este nevalorificat. Se vorbeşte mult şi se face foarte puţin“, consideră Aureliu Leca, şeful catedrei UNESCO din Politehnică, fost preşedinte al Renel. Lucrurile au început să se schimbe în acest an, dar nicidecum ca urmare a faptului că guvernanţii s-au pus pe treabă, ci pentru că Uniunea Europeană a impus o poziţie fermă privind obligativitatea măsurilor de economisire a energiei.

Creştere de 1% pe an

Având în vedere escaladarea preţurilor ţiţeiului şi gazelor pe plan mondial, previzionarea creşterii dependenţei de importurile de resurse energetice şi nevoia de limitare a impactului pe care producţia de energie îl are asupra mediului, oficialii europeni au stabilit ca prioritate obligativitatea adoptării de măsuri pentru creşterea EE. Prin Directiva nr. 2006/32/CE, care devine obligatorie pentru Ro