Un sit arheologic ce arată preocupări tehnice şi economice din anul 3000 î. Hr., a fost inaugurat marţi la Figa, în prezenţa ministrului culturii, Theodor Paleologu. Exploatarea de sare de laFiga este cea mai importantă descoperire din Estul Europei Ceea ce pentru majoritatea oamenilor reprezinte nişte banale bucăţi de lemn, pentru arheologi este o descoperire spectaculoasă. Troace şi scări de lemn, ciocane, garduri şi construcţii de lemn, toate arată cum au trăit, ce au lucrat şi de ce erau preocupaţi strămoşii noştri din epoca timpurie a bronzului. Aceste vestigii arheologice sunt foarte bine conservate, datorită nămolului sărat în care au fost descoperite.
Un sit de referinţă în Europa
Cercetările efectuate în situl arheologic de la Băile Figa arată că aici a funcţionat o exploatare de sare, timp de mai multe epoci. Cele mai vechi urme datează din Epoca Bronzului, anul 3000 î. Hr. Primul cercetător care a observat o urmă de activitate preistorică la Figa, a fost geologul bistriţean Ioan Chintăuan, în 1977. În 2005, situl a fost examinat de către arheologul Valerii Kavruk, de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, şi de către profesorul Antonhy Harding de la Universitatea Exeter din Marea Britanie. „Este o descoperire comparabilă cu Hallstatul din Austria, descoperire care a dat numele unei epoci din Europa. Situl de la Figa va fi ceva de referinţă pentru Estul Europei ”, spune Valerii Kavruk.
O perspectivă turistică
Situl arheologic de la Figa este un loc frecventat de arheologi, studenţi şi masteranzi în arheologie din toată ţara. „Am sosit aici ieri. Venim în fiecare an, câte o săptămână. E un sit deosebit de restul pe care am fost. N-am apucat să particip la săpături, dar ştiu că un sit dinăsta nu mai există în România şi sunt foarte puţine şi în Europa”, spune Monica Constanti
