Scriitor şi critic literar , Mircea Scarlat a lăsat literaturii române o lucrare de mare anvergură: Istoria Poeziei Româneşti. Teleormăneanul care a trăit doar 36 de ani a reuşit să cuprindă în cele patru volume ale lucrării o istorie a poeziei româneşti de la origini. Opera sa a fost încheiată, post mortem, de Nicolae Manolescu.

Puţini teleormăneni cunosc contribuţia adusă literaturii române de Mircea Scarlat. Fiul unor intelectuali, de profesie biologi, Mircea Scarlat s-a născut la Cervenia, în 1951. A crescut într-un mediu intelectual care i-a permis să-şi dezvolte pasiunea de mai târziu. Cei care l-au cunoscut spun că a prins drag de cărţi încă din copilărie şi că, de când a învăţat să citească, nu s-a mai despărţit de lumea cărţilor.

Absolvent al Facultăţii de Filologie , el a fost profesor de franceză la un liceu din Alexandria, în perioada 1975-1980. Şi-a completat studiile la Viena, beneficiind de o bursă Herder, acordată la recomandarea academicianului Al. Rosetti.

A debutat editorial la 25 de ani şi în doar 11 ani a dat literaturii o serie de cărţi de critică literară şi istorică, afirmându-se îndeosebi în domeniul criticii istorice. Culegerea informaţiilor pentru Istoria poeziei româneşti s-a dovedit a fi o muncă titanică.

”Era meticulos, neobosit în a scociorî prin arhive şi când scria ceva îşi epuiza subiectul. Pe lângă capacitatea lui de efort, colegii de generaţie, dedaţi cronicii literare ori publicisticii, par nişte greieri pe lângă furnica din fabulă. Mircea Scarlat îşi cunoştea subiectele investigate în cele mai mici amănunte. Mapele lui de fişe şi dosare (nu existau computere) erau celebre. Îi plăcea, apoi, să frecventeze bibliotecile publice. Era un client statornic, de exemplu, al Bibliotecii Academiei. Colegii lui o ignorau până şi pe aceea din Facultate. Să adaug la aceste însuşiri un viu scrupul al exactităţii. Mircea