După atâtea promisiuni de la miniștrii care s-au perindat pe la Ministerul Transporturilor, românii nici nu mai îndrăznesc să viseze la autostrăzi care să lege Capitala de Arad sau Constanța de Brașov. Ne uităm cu regret, invidie sau admirație la nemți, la polonezi, la spanioli și chiar la unguri, care au reușit în 20 de ani să facă sute sau chiar mii de km de autostradă de calitate, pe bani mai puțini și în timp mult mai scurt.
În majoritatea țărilor din fostul lagăr socialist construcția de autostrăzi a avansat, în ultimii 20 de ani, mult mai rapid decât în România. Asta deși cei mai mulți dintre vecinii noștri aveau, la căderea comunismului, rețele mult mai dezvoltate decât cea autohtonă.
Dacă în 1990 aveam 113 kilometri de autostradă (din care 96 de kilometri pe A1 între București și Pitești și 17 km pe A2, de la Fetești la Cernavodă), în prezent în România sunt în funcțiune 331 de kilometri de autostradă. Este vorba de A1 (București – Pitești și centura Sibiului), A2 (București – Cernavodă) și A3 (Câmpia Turzii – Cluj Vest).
De citit: Cum ar trebui să arate harta autostrăzilor peste zece ani
Autostrada Bucureşti - Constanţa reprezintă unul dintre cele mai îndelungate proiecte de autostradă din istorie, iar anul 2011 nu va aduce finalizarea obiectivului, din cauza aceloraşi probleme, care, de la începutul anilor '80, împiedică darea în folosinţă, de la vestigii istorice la studii de fezabilitate prost realizate, neînţelegeri cu constructorii şi lipsa finanţării.
Construirea unui km de autostradă în Germania este de 6,7 milioane de euro, fără să includem proiect, studii de fezabilitate sau contracte de consultanță. În România, standardele de cost prevăd construcţia în zona de şes, doar pentru partea de infrastructură, respectiv corpul drumului - 3.802.000 euro/kilometru, autostrada în zona de deal costă 4.980.000 e