Managerii susţin că sunt nevoiţi să raporteze cât mai puţine cazuri de infectare intraspitalicească pentru a nu-şi pierde posturile. Directorii instituţiilor sanitare sunt obligaţi să nu depăşească parametrii la care se obligă prin contractul de management, altfel li se scad puncte şi apoi îşi pierd mandatul.

Autorităţile sanitare din România nu îi încurajează pe directori să declare cazurile de infecţii intraspitaliceşti, cunoscute şi sub numele de nosocomiale. Dimpotrivă. Geza Molnar, consilier al ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, explică de ce statisticile arată „un trend net descendent" al îmbolnăvirilor de acest gen.

Mai citeşte şi:

Infecţia de la CF2, „tratată” cu demiteri

Dezastrul din medicină: Vii cu o boală şi te mai alegi cu una din spital

Potrivit consilierului, procentul infecţiilor spitaliceşti este unul dintre indicatorii din contractul de management pe baza căruia sunt angajaţi şefii instituţiilor sanitare. Fiind un indicator, el contează atunci când se evaluează activitatea directorului şi se decide păstrarea lui în funcţie, spune Molnar.

„Am semnat în orb"

Cu alte cuvinte, la semnarea contractului, fiecare manager de spital trebuie să spună cu aproximaţie câte cazuri de astfel de infecţii crede că va avea, într-un an, în spitalul pe care îl conduce. Dacă numărul respectiv nu este respectat, directorul îşi riscă postul. „În cele mai multe contracte, managerii semnează pentru un procent de 1% de infecţii nosocomiale.

ATENTAT LA SĂNĂTATE: SPITALUL CFR TIMIŞOARA A RĂMAS ÎNŢEPENIT ÎN EPOCA DE AUR

Dacă acest procent este depăşit, directorul este sancţionat sau chiar demis. În aceste condiţii, managerii preferă, de cele mai multe ori, să ascundă astfel de cazuri. Ceea ce nu se ştie este faptul că niciun spital din lumea asta nu poate să nu aibă infecţii intraspitaliceşti. Ele sunt ceva no