Fermierii nu isi mai permit sa plateasca impozitele pe terenurile agricole pe care le detin. Primariile au anuntat incasari reduse la acest indicator, cetatenii invocand lipsa veniturilor. Anual, consiliile locale reglementeaza nivelul impozitelor pe terenurile agricole in raport cu prevederile Codului fiscal. Potrivit normelor in vigoare, nivelul impozitelor pentru terenul arabil variaza intre 11-20 de lei pentru fiecare hectar, pentru pasune intre noua si 15 lei, vie intre 13 si 33 de lei, iar pentru padure intre 11 si 20 lei. La aceste valori se poate adauga un plus de pana la 20%, stabilit prin hotararea Consiliului Local. "O parte dintre cetateni nu isi mai permit sa plateasca aceste impozite motivand lipsa veniturilor", a declarat Ioan Aciobanitei, primarul comunei Cristesti. Acesta a precizat nivelurile impozitelor se ajusteaza doar cu nivelul inflatiei, pentru ca oamenii nu ar suporta mai mult. La aceste dari se adauga si impozitul de 2% pe venitul agricol. Agricultorii sunt revoltati ca si subventiile primite sunt diminuate cu 20% prin aplicarea de impozit, comision bancar si inflatie. "Toate institutiile statului ne cer bani, iar cand vine vorba de dat pun zeci de conditii. Nu stiu unde se va ajunge in acest ritm", a declarat Ioan Lupu, un fermier. Intermediari acuzati de evaziune Sindicalistii din agricultura spun ca fermierii nu sunt vinovati de lipsa incasarilor statului si ca de fapt marea problema o reprezinta intermediarii care nu achita taxele la stat. "Consideram ca nu plata impozitelor este problema bugetului de stat, ci evaziunea fiscala a intermediarilor si samsarilor care batjocoresc munca agricultorului, evaziune care se ridica la aproximativ doua miliarde de euro anual, precum si lipsa de vointa politica in ceea ce priveste luarea unor masuri impotriva mafiei imobiliare, care a scos din circuitul agricol aproximativ 3 milioane de hectare de te