Criza care a lovit România în 2009-2010 a redus semnificativ potențialul țării cu privire la atragerea investițiilor străine, creând un context economic mult mai puțin propice din această perspectivă. Pentru a redresa situația, Guvernul României a inițiat în 2013 o serie de măsuri care au încercat să impulsioneze investițiile în economia românească, cristalizat în cadrul Planului de Investiții.
Astfel, agenda economică a fost dominată în perioada recentă de proiecte majore precum explorarea off-shore a hidrocarburilor din Marea Neagră, explorarea gazelor de șist, restructurarea Hidroelectrica, exploatarea aurului și argintului la Roșia Montană și Certej, dezvoltarea infrastructurii de transport (domeniu esențial pentru dezvoltarea întregii economii, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, creând bunăstare la nivelul întregii societăți), vizând domeniile strategice identificate de guvern- energie, resurse minerale, agricultură, industrie și infrastructură. De asemenea, autoritățile au avut o activitate încurajatoare cu privire la implementarea programului de privatizări a unor companii strategice cu capital majoritar de stat, agreat cu FMI, incluzând listarea pe bursă a unor portofolii din cadrul Transgaz, Nuclearelectrica, urmând ca acest program să fie continuat prin listarea Romgaz și Hidroelectrica. În plus, statul român este în proces de privatizare strategică a mai multor companii esențiale pentru economia locală, incluzând CFR Marfa, Oltchim și Cuprumin.
Din păcate, contraponderea la aceste eforturi ale autorităților de a a crea un mediu economic competitiv este reprezentată de blocajul înregistrat la nivelul dezbaterii privind acest tip de proiecte de interes național, precum și la nivelul cadrului legislativ. Un exemplu elocvent în acest sens este reprezentat de modul în care este abordat proiectul de la Roșia M
