» Miercuri a avut loc la clubul Prometheus, in cadrul "Intalnirilor Romaniei Literare", o discutie pe tema "Dramele Bucurestiului istoric. Monumente arhitectonice in pericol".

» Criticii, arhitectii si scriitorii invitati au discutat despre impasul urbanistic in care se afla capitala, pornita pe drumul unei reconstructii prea lente, irationale si cu finalitate incerta.

Criticul Gabriel Dimisianu a deschis discutiile, deplangand ritmul exasperant de incet si maniera penibila in care orasul se schimba si, mai ales, faptul ca aceasta schimbare include de multe ori distrugerea cladirilor si spatiilor istorice. Criticul Alex stefanescu a fixat de asemenea un punct de pornire pentru discutii remarcand ca, pentru bucuresteni, cladirile si spatiile urbane sunt percepute in ansamblu aproape ca realitati geologice. Dupa Alex stefanescu, este necesar ca publicul sa fie educat sa vada si sa distinga in aceasta "pasta arhitectonica omogena".

"Bucurestean este cel caruia ii pasa de Bucuresti"

Ioana Parvulescu, remarcand ca multi dintre cei prezenti nu sunt bucuresteni in acceptiunile curente ale cuvantului, a redefinit termenul in contextul discutiei: "Bucurestean este cel caruia ii pasa de Bucuresti". "Intr-un oras frumos si oamenii sunt altfel", a spus Ioana Parvulescu, subliniind ideea ca exista o relatie in ambele sensuri intre calitatea spatiului citadin inconjurator si calitatea oamenilor care il locuiesc. Barbu Cioculescu a fixat miza discutiei oferind o perspectiva de ansamblu a evolutiei orasului. Acesta ar fi "un oras prafos de campie, cu case mici, care actualmente valoreaza de multe ori mai putin decat terenul pe care sunt construite si sunt menite finalmente sa dispara". Morala unei discutii despre evolutia orasului nu este ca acesta nu trebui sa se schimbe, ci ca, pe de-o parte, unele constructii si spatii trebuie prezervate si r