In comuna Vorona exista 15 biserici. dintre ele, Manastirea Vorona a devenit unul dintre cele mai atractive puncte infipte in harta turistica a judetului Botosani Nu incape discutie ca una dintre cele mai cunoscute asezari de pe meleagurile botosanene este Vorona. Straveche vatra folclorica, cu obiceiuri populare care s-au perpetuat pina in zilele noastre, dar si leagan al pioseniei si osirdiei evlavioase, comuna aceasta si-a purtat cu cinste geamandura pe apele involburate ale istoriei si credintei vreme de mai bine de 500 de ani. De ce se cheama asa si nu altfel istoria evita sa ne precizeze. Istoria nu lucreaza cu certitudini, istoria presupune doar. Se presupune asadar ca demult de tot, cind abia se puneau bazele noii asezari, padurile aceastea nesfirsite erau bintuite de ciori. In limba slava, din care isi trage seva numele asezarii, Vorona chiar asta inseamna: cioara. Astazi nici macar la figurat nu-si mai merita numele, insa de el se leaga multe dintre evenimentele, faptele, intimplarile sau cum vreti sa le spuneti, care i-au adus celebritate. In primul rind traditia culturala a comunei, cu cele doua festivaluri folclorice de prestigiu international - "Mostenite din batrini" in primavara si "Serbarile padurii" in ziua de 8 septembrie - care se tin anual, cu ansamblul folcloric "Codruletul", cunoscut in intreaga Europa pentru performantele sale artistice, cu recunoscutul creator de masti Gheorghe Tugui, membru al Academiei de Arte Traditionale, cu multe altele pe care nu mai insistam acum sa le mai trecem in revista. Cert e ca in vreme ce traditia populara romaneasca s-a retras doar in muzee si in memoria batrinilor, la Vorona inca se mai pastreaza. Si poate ca nu intimplator, poate ca divinitatea a rinduit astfel lucrurile, pe aceste meleaguri s-a nascut si Raluca Iurascu, mama poetului nostru national Mihai Eminescu. In toiul Saptaminii patimilor, cu nesfirsi