Semnal FP. Odată cu topirea gheţii ca urmare a încălzirii climatice s-a deschis o nouă linie de navigaţie mult mai scurtă între Europa şi Asia de Est, de-a lungul coastei arctice a Rusiei. Trecătorile nordice sunt deja disputate de Rusia, Canada şi SUA. Săptămâna viitoare două vase comerciale germane plecate în urmă cu doar o lună din Vladivostok, vor ajunge la Rotterdam. Noua rută este mult mai scurtă şi mai repede de parcurs decât cea care ducea prin Marea Chinei de Sud, pe lângă Singapore, India şi prin canalul Suez, spre Mediterana şi apoi în sus pe coasta de vest a Europei.

Pe lângă acest pasaj nord-estic, mai există şi pasajul nord-vestic, o altă posibilă scurtătură între Europa şi Asia de Est care trece prin arhipelagul arctic canadian, dar care n-a fost străbătută de  vreun vas commercial.

În 2007 omul de ştiinţă rus Artur Chilingarov a plecat cu un submarin rusesc spre Polul Nord şi a înfipt un steag rusesc pe fundul mării, ceea ce a provocat o replică puternică din partea Canadei care consideră că această zonă îi aparţine, scrie jurnalistul independent Gwynne Dyer într-un editorial publicat de ziarul pakistanez Dawn .

“Canada are de ales când vine vorba de apărarea suveranităţii noastre în Arctica. Fie o folosim, fie o pierdem iar acest guvern intenţionează s-o utilizeze”, a spus Harper la vremea respectivă, anunţând totodată un plan de construire a unui număr de 6-8 vase militare de patrulare a acestor ape.

Ruşii au respins acuzaţiile, susţinând că n-au pretenţii teritoriale asupra apelor şi ţărmului de la Polul Nord şi nu sunt interesanţi de pasajul nord-vestic deoarece au propriul culoar nord-estic devenit şi funcţional între timp. Disputa este de fapt între canadieni şi americani, care speră să facă navigabil pasajul de nord-vest şi să susţină că acesta este o rută maritimă internaţională care deci