Puţin peste 30% dintre liceenii din România pun la ciorap banii de buzunar pe care îi capătă de la părinţi. Ceilalţi nu îi dau pe \"pacheţel\", ci pe gadgeturi, softuri sau distracţii. Sursa: OCTAVIAN COCOLOȘ
Epoca eugeniilor şi a covrigilor pe aţă de la colţul şcolii e deja trecută. Liceenii nu mai aşteaptă pauzele să-şi cumpere pufuleţi, ci să tragă, în spatele şcolii, din ţigară. Noţiunea de "bani de buzunar" nu s-a perimat însă. Doar nevoile s-au îmbunătăţit. Bugetele, dacă le-ai aşeza într-un grafic, ar lua forma veniturilor părinţilor lor. Acum, cu recesiunea, au fost şi ele ajustate.
Ţigările, prioritatea numărul unu
Beatrice este elevă în clasa a X-a la Liceul Jean Monnet din Bucureşti. Are "amici" care vin s-o viziteze taman în timpul orelor – aşa că de data asta a chiulit.
Se sprijină pe un Mercedes argintiu, fumează şi ascultă muzică la un iPhone, în timp ce prietenii ei o tachinează: "Haide, Betty, spune tot!". Betty primeşte de la părinţi cam 50 de lei pe zi. Uneori, când tatăl său e în toane bune, îi scapă dublu. Îi cheltuie cam aşa: ţigări – cel mai important lucru - , mâncare la şcoală – uneori - şi ieşiri în oraş. La sfârşit de săptămână, banii de buzunar se suplimentează în funcţie de cum bate din picior acasă: vrea la mall, sare tata cu 200 de lei, să aibă de-un film şi-o cafea. Când e pedepsită – nu capătă nimic. Un calcul simplu arată că eleva cheltuie cel puţin 800 de lei pe lună.
Învăţaţi să pună bani deoparte. Unii n-au însă ce
Kruk International vrea să deruleze un proiect destinat liceenilor. Programul educaţional este dezvoltat alături de asociaţia non-guvernamentală "Şcoala de Valori", iar liceeni din mai multe oraşe din ţară vor învăţa cum să economisească.
Mai întâi însă au făcut un studiu care a arătat că 33,31% dintre liceeni pun banii de buzunar deoparte.
