Blocarea dosarelor de corupţie în Parlament şi tergiversarea la nesfârşit a proceselor în instanţă atârnă greu în decizia Comisiei Europene. Proiectul raportului Comisiei UE privind justiţia din România, consultat ieri de EVZ, critică Parlamentul pentru blocarea anchetelor penale, dar şi prelungirea nejustificată de către instanţe a proceselor de corupţie la nivel înalt. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu
Adoptarea Codurilor e văzută ca un semnal bun în document, care apreciază „investigaţiile non-partizane” ale DNA. Comisia nu vrea activarea clauzei de salvgardare, dar spune că mecanismul de cooperare şi verificare pe justiţie e un instrument de sprijin, ce „trebuie menţinut până când reformele vor fi îndeplinite”.
Documentul precizează totodată că „progresele privind calitatea sistemului judiciar şi a luptei anticorupţie vor contribui pozitiv la aderarea României la zona Schengen”. Referirea trimite un mesaj României, care e avertizată că intrarea sa în zona Schengen ar putea depinde de progresele din justiţie. Raportul final ar mai putea suferi modificări până la prezentarea sa oficială, pe 22 iulie.
Frâna anticorupţiei
Raportul observă că reforma nu se bucură de sprijinul neechivoc al tuturor partidelor şi critică Parlamentul, „care pare să ezite şi care nu ia întotdeauna decizii consistente pentru a susţine eforturile executivului privind reforma judiciară şi lupta anticorupţie”.
Documentul tehnic ce însoţeşte raportul menţionează că procedurile parlamentare pentru avizarea urmăririi penale a demnitarilor sunt lungi şi aminteşte, că în două cazuri, Parlamentul a refuzat să aprobe cererea Parchetului. Fără a oferi nume, documentul face referire la dosarul unui fost premier (Adrian Năstase, n.r.), care rămâne blocat, şi la cel al unui parlamentar (Miron Mitrea, n.r.) care a demisionat pentru a permite începere