Alegerile de miine din Rusia par a nu avea nici o miza: nu ingrijoreaza pe nimeni, nu promit nimic Duminica, Rusia merge din nou la urne. Datorita sistemului institutional rusesc, dar mai ales, practicii politice, care acorda o putere aproape autocratica, presedintelui, alegerile prezidentiale rusesti au o miza cu mult mai importanta decit cele locale sau legislative. In ciuda acestui fapt, febra alegerilor n-a fost niciodata in acesti ani mai putin ridicata decit acum. Altadata, un pretext pentru reverii nostalgice sau de pronosticuri catastrofice, festinul electoral de duminica pare a fi mai curind plictisitor: un fel de liturghie obligatorie. Aceasta lipsa de interes este data atit de campania electorala in sine, neobisnuit de plata pentru o tara ca Rusia, si nu numai, ca si de rezultatul previzionat al scrutinului: aproape nici un observator nu se asteapta ca Vladimir Putin, actualul presedinte interimar, sa nu cistige alegerile. Singura necunoscuta in acest moment a prezidentialelor rusesti este scorul dlui Putin si mai ales daca el va fi plebiscitat din primul tur sau va mai suporta umilinta unei intreceri in doi cu unul dintre adversarii sai, pentru un eventual tur secund. Sondajele pre-electorale il dau pe Vladimir Putin virtual cistigator detasat, cu procente ce variaza in jurul baremului de cincizeci de procente, chiar daca popularitatea sa este intr-un anume declin, dupa ce acum citeva saptamini avea peste saizeci la suta din simpatiile rusilor. Este adevarat ca toate aceste cifre nu se transforma automat in voturi, dar distanta fata de urmaritorii sai, in special, fata de Ghenadi Ziuganov, cu abia in jur de douazeci de procente din intentiile de vot, este prea mare pentru a oferi loc la surprize spectaculoase. Dl. Putin are avantajul de a fi la putere. Deocamdata, rusii nu par sa fi deprins votul in opozitie si nici sa agreeze ideea de schimbare. Apoi, ca