Marius Filip este unul dintre miile de copii ieseni care au pasit timid spre terenul de fotbal inca de mic copil. La nici 8 ani, Leul (este nascut pe 4 august 1979) lui Nicolae si Virginia a intrat intr-o grupa de pitici de la Poli si a ramas in cadrul Centrului de Copii si Juniori al clubului din Copou pina la sfirsitul junioratului. Cum la acest nivel performantele au curs aproape una dupa alta, Marius devenind cu Poli vicecampion national si apoi medaliat cu bronz la acelasi nivel sau cistigator al Turneului Dana Cup din Danemarca, sub bagheta celui care i-a fost antrenor inca de mic, Marian Moldovan, se parea ca trecerea spre seniorat va fi facuta mult mai usor decit in alte cazuri. In afara calitatilor individuale (forta, "obraznicie" in joc si o destul de buna tehnica individuala pentru un fundas) cartea lui de vizita de international de juniori cu state de servicii serioase in tricoul tricolor il recomanda, alaturi de bunul sau prieten Radu Gavrilescu, ca unul dintre jucatorii pe care Poli putea sa se bazeze. Din pacate, dupa citeva intrari sporadice in echipa mare a lui Poli, in vara, cineva a hotarit ca nu mai este nevoie de Filip in Copou lovind si mai tare in sufletul unui copil care simtise inca de campionatul trecut ca nu este privit cu ochi buni tocmai pe terenul unde crescuse. Dornic de joc si de revansa Marius a strins din dinti si a plecat la CFR Pascani acolo unde in turul campionatului si-a recapatat increderea in fortele proprii. A jucat aproape toate meciurile titular, s-a calit si a inceput deja sa se gindeasca la ceva mai mult. Dupa unele incercari de a pleca la Onesti, pentru Filip s-a ivit o mare sansa. Prin intermediul unor ieseni, carora nu vrea sa le dea numele pentru ca acestia sa nu aiba probleme, a intrat pe aceeasi lungime de unda cu Universitatea Craiova. Testele au fost foarte dure, din peste 20 de tineri fotbalisti din toata tara ve