Unii dintre noi devenim furiosi la cea mai marunta provocare, in timp ce altii isi pastreaza calmul chiar si in fata unor provocari serioase.

Cercetatori de la Universitatea din Bonn si-au propus sa afle de ce exista aceste diferente de comportament. Ei au izolat mai intai o gena (DARPP-32), dupa care au rugat un numar de peste 800 de persoane sa completeze un chestionar cu intrebari gandite de asa maniera incat sa poata fi folosit pentru a stabili modul in care subiectii fac fata acumularilor – si izbucnirilor – de manie.

Pe de alta parte, cercetatorii germani au facut teste genetice tuturor subiectilor, pentru a afla care dintre cele trei variante ale genei DARPP-32 este prezenta in genom.

De aceasta gena depinde cantitatea de dopamina din cfreier. Dopamina este o substanta care joaca un rol in apariia sentimentului de manie si in agresivitate.

A reiesit ca purtatorii variantelor “TT” si “TC” ale genei erau de felul lor mai maniosi decat purtatorii variantei “CC”. De asemenea, s-a constatat ca persoanele mai predispuse la accese de manie au amigdale cerebrale cu un continut mai mic de materie cenusie. Amigdala cerebrala este o parte a creierului care ne ajuta sa ne stapanim pornirile.

Cercetatorul Martin Reuter, purtator de varianta “TC”, a explicat: “Altfel spus, acesti oameni nu sunt capabili sa isi stapaneasca emotiile la fel de bine ca aceia la care mutatia nu este prezenta. Eu nu sunt manios de felul meu, dar uneori, atunci cand miza este importanta, devin manios”.

Variantele TT si TC sunt mult mai raspandite in populatiile din Occident, iar cercetatorii au avansat ipoteza ca manifestarile de manie ii pot ajuta pe oameni sa avanseze social. Cercetatorii germani au mai facut urmatoarea remarca: “Desigur, nu este de dorit ca intr-o societate sa se manifeste un nivel ridicat de manie, insa un anumit nive