Rămăşiţele unui festin organizat în urmă cu 12.000 de ani, perioadă ce coincide cu începutul agriculturii, au fost descoperite într-o peşteră din Galilea ce era folosită ca mormânt. Până în prezent, cercetătorii doar bănuiau faptul că oamenii organizau festinuri înainte de perioada neolitică, ce a debutat în urmă cu 11.500 de ani, însă nu aveau nicio dovadă, a explicat Natalie Munro, de la Universitatea Connecticut din SUA, principalul autor al acestui studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS). "Această descoperire reprezintă prima dovadă solidă ce confirmă ipoteza potrivit căreia festinurile în grup existau deja şi erau organizate probabil destul de frecvent la începutul perioadei de tranziţie şi odată cu apariţia agriculturii", a adăugat Natalie Munro, citat de Mediafax.

Natalie Munro şi colega ei Leore Grosman, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, au descoperit în Galilea rămăşiţele a cel puţin 71 de broaşte ţestoase şi ale trei alte animale sălbatice, o densitate neobişnuit de mare pentru acea perioadă, în două gropi săpate printr-o tehnică specială. Carapacele broaştelor ţestoase şi oasele altor animale prezintă anumite urme care indică faptul că aceste vieţuitoare au fost tranşate şi preparate pentru a fi mâncate de către oameni. Una dintre gropi a fost săpată în cadrul unui ritual de înmormântare, iar cealaltă, în cadrul unui ritual de sărbătoare, afirmă autorii studiului.

În prima groapă, carapacele de broască ţestoasă erau dispuse deasupra, în jurul şi sub rămăşiţele pământeşti ale unei femei în vârstă, înmormântată în cadrul unui ritual specific, determinându-i pe oamenii de ştiinţă să creadă că acel festin a fost organizat cu ocazia acelor funeralii. Carnea celor 71 de broaşte ţestoase ar fi putut hrăni circa 35 de persoane, au calculat autorii studiului, care au precizat că la festin ar fi putut