În studiourile cinematografice ale Departamentului Naţional Anticorupţie s-a turnat anul trecut un scurtmetraj numai bun să candideze la Oscarul ruşinii.

În studiourile cinematografice ale Departamentului Naţional Anticorupţie s-a turnat anul trecut un scurtmetraj numai bun să candideze la Oscarul ruşinii. Serviciul de zgomote şi bâlci al instituţiei a livrat pe piaţa informaţiilor publice făcătura conform căreia DNA va ancheta afacerile murdare din fotbal. Credulii chiar au furat-o. Au crezut ei că taclalele la care au fost invitaţi câţiva oameni de fotbal vor avea finalitate meseriaşă. S-au înşelat amarnic. Daniel Morar nu este decât un biet maus prin care dau căutare doar proprietarii de dosare. Iar departamentul electoral pe care-l conduce este interesat de fotbal precum ursul de lătrătura potăii. Chiar dacă acele cauze ale fotbalului mai circulă pe la periferia intereselor DNA, ele vor fi elucidate, probabil, abia după ce faptele vor fi prescrise. Şi uite-aşa, în loc să dea de pământ cu prezumtivii corupţi din fotbal, departamentul Morar anticorupţie le va acorda acestora un certificat de bună purtare. Nu va mai trece mult timp şi Corleone, purtătorul de cuvânt al anchetaţilor, ne va zice: “Hai, domne. Mai terminaţi odată cu prostiile astea. Avem un fotbal mai curat ca niciodată. Păi, n-aţi văzut? Şi ăia de la DNA, care sunt băieţi deştepţi, au căutat nod în papură. Dar n-au găsit nimic. De fapt, nici n-aveau ce să găsească. Şi pe mine m-a reclamat puşcăriaşul acela de Constantin Iacov. Un fraier. Sunt curat ca lacrima”.

Mitică are dreptate. Hoţul neprins e negustor cinstit. Iar dacă ar fi să-i urez cuiva viaţă lungă, i-aş zice să trăiască până la apariţia dovezii corupţiei din fotbal.

Neîncrederea temeinică pe care o am în instituţiile statului nu mă determină la pesimism iremediabil. Sper că, la un moment dat, vom avea o compet