Simpla menţionare a numelui incită: Alcatraz. În august 1861, Alcatraz a devenit o fortareaţă militară şi o închisoare pe deplin operaţională.
De-a lungul următorilor 100 de ani, ea a fost locul în care şi-au petrecut ultimele clipe soldaţi confederaţi, indieni şi prizonieri de război germani, cunoscuţi criminali şi infractori din toate categoriile sociale ale Americii. Mulţi au murit brutal, în cele mai îngrozitoare condiţii imaginate. Se pare însă că sufletele unora dintre morţii de la Alcatraz nu au mai părăsit niciodată locul unde au murit, continuând să apară din când în când, "ca şi când nu ar găsi drumul pe care trebuie să meargă mai departe", după cum notează presa americană.
În blocul D
Multi oameni au murit în celula 14D din Alcatraz de-a lungul istoriei închisorii, dar poate cea mai ciudată poveste aparţine unui gardian care a lucrat acolo în anii `40.
În acele timpuri, acel gardian şi colegii săi aveau o plăcere perversă în a spune prizonierilor povestea unor entităţi fantomatice care bântuiau coridoarele şi celulele blocului D în căutarea “locatarilor" pe care apoi îi posedau, torturau şi în final îi omorau în mijlocul nopţii.
Entitatea "în chestiune" se crede că era spiritul unui condamnat care murise în blocul D la sfârşitul anilor 1800. Potrivit gardianului care a relatat următoarea poveste, la un moment dat un condamnat a fost închis în celula 14D.
Urme de strangulare
Aproape imediat ce uşa celulei s-a închis, acesta a început să urle, spunând că înăuntrul celulei se mai afla ceva cu nişte ochi roşii incandescenţi. Condamnatul a continuat să ţipe asurzitor timp de câteva ore, în ciuda faptului că gardienii şi ceilalţi condamnaţi strigau la el insistând să tacă. Ceva mai târziu condamnatul a tăcut brusc.
În dimineaţa următoare gardienii care au inspectat celula acestuia l-au găsit mort. Autopsia care a urm
