"Când se majorează salariile, se dă o lege şi nimeni nu se întreabă cum se realizează tehnic. (...) Nu există lege care să spună că justiţia are dreptul să legifereze în sectorul bugetar. (...) Nu văd lege care să spună că acolo unde pot să dau nu pot să şi iau", a declarat Vlădescu, luni, pentru Mediafax.

El a exemplicat că, în condiţiile unei ajustări de 20% a sectorului privat, şi încasările la buget se diminuează proporţional, iar diferenţa nu are de unde fi acoperită.

"De unde să plătesc aceşti 20%? (...) Dacă mâine ar fi un cataclism, iar toate pieţele s-ar prăbuşi şi n-ar mai funcţiona nimic, încasările s-ar reduce brusc cu 30-40%, ar trebui să păstrăm salariile la nivelul de dinainte?", s-a întrebat retoric Vlădescu.

El a continuat, arătând că alte state europene au decis reduceri de salarii în sectorul bugetar şi chiar eliminarea unor drepturi salariale, cum ar fi cel de-al 13-lea salariu, şi nimeni nu consideră că este o acţiune ilegală.

Vlădescu a reiterat că această măsură are impact imediat şi rezolvă o problemă pe termen scurt, care are un efect în acest interval mai rapid decât disponibilizările.

El a ţinut să precizeze că restructurarea în sectorul public va continua şi aceasta va fi soluţia pe termen mai lung.

În ceea ce priveşte informaţiile privind reducerea unor ajutoare, cum ar fi indemnizaţiile pentru mame sau ajutorul de transport acordate pensionarilor pentru călătoriile cu trenul, Vlădescu a arătat că acestea sunt incluse în pachetul de reduceri al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, care trebuie să ajungă la o economie de 1% din PIB.

El a explicat că prin tăierea pensiilor, costurile cu asistenţa socială se reduc cu 3,2 miliarde lei, respectiv aproximativ 0,8% din PIB, astfel că Ministerul Muncii este obligat să ia şi măsuri complementare pentru a ajunge la 1% din PIB.

Vlădescu nu a dorit s