Ideile bune nu sunt mereu rodul unor întâmplări fericite. Ele pot fi la fel de bine şi produse în „fabrici de idei“ – think tank-uri sau grupuri de reflexie. Revista Forbes a adunat peste 25 de personalităţi în încercarea de a construi un astfel de think tank, care să producă ulterior o sumă de idei pentru viitorul României.

Despre importanţa acestor grupuri de reflecţie se discută destul de puţin la noi. Prea puţini ne întrebăm la ce poate folosi efortul de a aduna la un loc o serie de oameni deştepţi, cărora să le dai o temă de gândire comună.

Prea puţini ne întrebăm care este valoarea reală a ideilor „fabricate" de o societate ca a noastră; sau care e contribuţia pe care o pot aduce societăţii o serie de minţi luminate, închise în aceeaşi încăpere şi cu aceeaşi temăde gândire? România de azi pare să fie un mediu arid pentru idei. Dacă întrebările de mai sus s-ar auzi mai des, importanţa pe care am acorda-o grupurilor de reflecţie ar fi mai mare, iar suma ideilor produse de acestea ar creşte exponenţial.

Spre o nouă monarhie?

De exemplu, mulţi ştim că una dintre cele mai inspirate decizii din istoria României - aducerea pe tronul Principatelor a lui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen (1866) - a plecat de la ideea lui I.C. Brătianu. Însă puţini ştiu că în jurul lui Brătianu se formase un grup de reflecţie - ceea ce azi numim, americăneşte, think tank. Brătianu, Kogălniceanu, Rosetti şi alţi politicieni care au organizat referendumul popular în baza căruia Carol I a fost înscăunat, erau un „grup" de minţi strălucite care aveau o temă de gândire comună - pe cine să aducă la tron după ce contele Philippe de Flandra refuzase... oferta. Din interacţiunea lor s-a născut poate cea mai bună idee din istoria României: aducerea unui domnitor străin care, prin reformele sale, a aşezat ţara în lumea modernă.

Astăzi, multe dintre personalităţile co