În limbajul politic şi publicistic actual, folosirea termenului baron cu un sens figurat- clişeizat e un fenomen recent, impus cu mare rapiditate. În DEX 1998 nu există nici o indicaţie a unui asemenea sens ( baron este doar "mare senior", "titlu de nobleţe"). În ziarele actuale, se găsesc însă zeci de atestări, dintre care unele reiau replici ale politicienilor zilei: "Baroni, baroni, dar să-i ştim şi noi" ( Lumea magazin, nr. 7, 2002); "În orice ziar, în orice jurnal de ştiri, actualitatea românească pare dominată de baroni" ( pcreport.ro); "pe baroni vicepreşedintele amintit îi împarte în buni şi răi, după natura activităţilor la care s-au dedat" ( Ziua, 7.01.2003); "La ce s-a referit preşedintele executiv al PSD atunci când a spus: «Nu mai vrem aşa-zişi lideri, nu vom mai permite altora să fie baroni locali»"? ( romanialibera.com). Sensul metaforic mai general al termenului - "persoană importantă din punct de vedere politic şi economic" e puternic marcat de conotaţii negative şi ironice: bogăţia baronilor e suspectă, puterea lor e bănuită de abuz şi corupţie. Contextul explicitează diverse presupoziţii şi oferă echivalenţe negative: "În timp ce şeful statului îi critică pe «noii parveniţi», Năstase le ia apărarea, susţinând că aceştia nu sunt «baroni locali», ci «oameni independenţi sub aspect material»" ( cotidianul.ro, 26.08 01.09. 2002); "bănuielile cele mai des întâlnite atunci când se aduc în discuţie nume de «baroni» sunt în legătură directă cu fenomenul corupţiei" ( ziuadevest.ro, arhiva, 2.02.2003); tonalitatea discursului variază de la insinuare la pamflet: "«Baronii locali», nişte escroci şi în acelaşi timp nişte satrapi în judeţele lor, au defilat recent prin faţa conducerii P.S.D., iar concluzia a fost «nepriceperea» lor de a-şi imacula imaginea" ( aliantacivica.ro).

E vorba şi în acest caz de un fenomen de internaţionalizare a limbajului