În Europa mai există în prezent doar opt astronauţi, iar pentru misiunile europene mai e nevoie de cel puţin încă patru persoane, după cum declara Jean-Jacques Dordain, director general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Aşa că europenii caută astronauţi, iar procesul lung şi complex de recrutare se va încheia în noiembrie 2008. Potrivit Le Monde, responsabilii ESA se aşteaptă la un aflux de candidaţi, „între 20.000 şi 40.000”. Cu toate acestea, nivelul de reuşită va fi foarte mic.
În primul rând, există negocierile politice, iar candidaţii celor mai importanţi contributori la bugetul ESA, adică Germania, Franţa şi Italia, au, evident, cele mai mari şanse. În general sunt aleşi piloţi, civili sau militari, dar se întâmplă să treacă testele şi oameni de ştiinţă. Aceştia au însă şanse minime să ajungă într-o zi în spaţiu. După cum era de aşteptat, condiţia fizică este un criteriu determinant. Dar există criterii inedite care pot face diferenţa: cunoaşterea istoriei cuceririi spaţiale, a limbii ruse şi a limbii engleze sau lipsa unei familii. (A.M.M.)
În Europa mai există în prezent doar opt astronauţi, iar pentru misiunile europene mai e nevoie de cel puţin încă patru persoane, după cum declara Jean-Jacques Dordain, director general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Aşa că europenii caută astronauţi, iar procesul lung şi complex de recrutare se va încheia în noiembrie 2008. Potrivit Le Monde, responsabilii ESA se aşteaptă la un aflux de candidaţi, „între 20.000 şi 40.000”. Cu toate acestea, nivelul de reuşită va fi foarte mic.
În primul rând, există negocierile politice, iar candidaţii celor mai importanţi contributori la bugetul ESA, adică Germania, Franţa şi Italia, au, evident, cele mai mari şanse. În general sunt aleşi piloţi, civili sau militari, dar se întâmplă să treacă testele şi oameni de ştiinţă. Aceştia au însă şanse minime să ajungă