Europarlamentarul britanic Nigel Farage a fost consternat când a aflat recent că peste 1.000 de oficiali ai UE câştigă mai mult decât premierul britanic. Nu este de mirare că birocraţii de la Bruxelles cer "mai multă Europă", a declarat el. Ceea ce doresc cu adevărat sunt "mai mulţi bani" pentru ei înşişi, scrie The Economist pe blogul Charlemagne, citat de Agerpres.
Unii oficiali de la Bruxelles sunt excesiv plătiţi, în special angajaţii de dinainte de reforma de personal din 2004. Cu studii înalte şi adesea un pic plictisiţi, eurocraţii pot părea răsfăţaţi: se lamentează de condiţiile lor deşi se bucură de unele dintre cele mai sigure locuri de muncă din lume. Cu toate acestea, ei nu se află acolo în primul rând pentru bani.
Cartierul european de la Bruxelles este un loc ciudat, crede The Economist. Este mai puţin o Sodoma şi Gomora şi mai mult un Vatican. Europa este un proiect pe bază de credinţă pentru birocraţii săi, sau cel puţin a fost atunci când aceştia şi-au luat examenele de admitere în UE. Chiar dacă eurocraţii devin mai cinici cu vârsta, învăţând că promovarea are mai puţină legătură cu meritul decât cu politica, majoritatea păstrează o scânteie de credinţă. Spus simplu ei cred că naţionalismul este cel mai mare dintre rele.
Naţionalismul a fost într-adevăr un blestem european. Astăzi, UE este un bastion împotriva unor noi orori. Un exemplu: recentele tensiuni dintre slovaci şi maghiari, aţâţate de populişti cinici din ambele ţări. Dar politicienii locali nu pot închide graniţa cu comercianţii care fac parte din naţionalitatea greşită, sau concedia lucrătorii cu autobiografia greşită - ar fi împotriva legii UE.
Oficialii de la Bruxelles sunt adesea reflexivi, inteligenţi şi o companie agreabilă. Ei vorbesc o mulţime de limbi. Mulţi sunt căsătoriţi cu parteneri din altă ţară sau divorţaţi de parteneri din altă ţară. Au copii multilin