Un singur lucru deosebeşte România de Bulgaria în tot acest concert de frustrări şi discriminări guvernate de la centrul vest-european. Bulgaria, spre deosebire de România, este mai săracă în resurse minerale. Si a nu avea resurse minerale în UE este astăzi un avantaj imens, pentru că eşti mai puţin în bătaia samsarilor vest-europeni (fie că aceştia sunt bănci sau aşa-zişi investitori energetici). În schimb, a avea resurse minerale este un uriaş handicap.

Prin intermediul brokerilor lor – care sunt FMI şi Comisia de la Bruxelles – samsarii vest-europeni vor să acapareze toate resursele coloniilor de la periferie şi să-i lase coate goale pe adevăraţii posesori ai acestor resurse, astfel încât aceştia să nu mai aibă alte opţiuni decât văcsuirea ghetelor celor de pe la Bruxelles. Un instrument principal al acestei acţiuni de anvergură este aşa-zisa liberalizare a preţurilor în energie, impusă de la Bruxelles României şi Bulgariei, în favoarea numai şi numai a monopolurilor vest-europene care au pus mâna pe sistemele energetice ale celor două ţări. După vulnerabilizarea acestor sisteme, Bruxelles-ul pretinde acum consumatorilor din ţările respective să plătească aceleaşi preţuri pentru energie ca în Occident. Cu totul pe nedrept acest lucru, deoarece aici costurile sunt mai mici şi consecinţa este doar aceea că se realizează profituri nemeritate de către companiile vest-europene care au pus mâna pe distribuţiile din sistemele energetice ale acestor ţări! Nemaivorbind de impactul economic şi social, căci salariile mici de aici nu pot face faţă unor asemenea preţuri. În cazul României se atinge paroxismul pentru că obiectul preţurilor forţate artificial la niveluri fabuloase îl constituie propriile resurse lăsate de Dumnezeu românilor şi nu altcuiva!

Este extrem de important a se insista asupra acestor aspecte, pentru că, după cum s-a evidenţiat, e