Naşterea Stelei nu a fost una uşoară, însă echipa cu cele mai multe trofee interne din istoria fotbalului românesc şi-a creat propriul ei drum şi a trecut peste toate obstacolele întâlnite în cale.
Începutul
Formaţia bucureşteană Carmen a fost exclusă din prima divizie din cauza ideologiei politice a patronului, industriaşul Mociorniţă, iar locul liber lăsat de aceasta a fost ocupat de echipa Armatei.
Pentru "militari" a fost un start greu, pentru că aventura către care au pornit era una inedită. O misiune care părea ingrată, dar care trebuia îndeplinită. Deşi încheiate la egalitate, scor 0-0, primele două partide au reprezentat practic două victorii pentru fotbalul stelist, însă imediat au urmat şi duşurile reci: înfrângeri fără drept de apel la Timişoara, 1-7, şi Arad, 0-7, contra unor formaţii ce au terminat sezonul pe primele două poziţii ale clasamentului.
Prima echipă din istoria Stelei: Lăzăreanu - Panait, Cernea - Jivan, Taborsky, Mark - Nanciu, Tâlmaciu, Bernhardt, Fl. Marinescu, Gh. Popescu. Antrenor: Coloman Braun-Bogdan.
Primele bucurii
Mentalitatea de învingător a fost inoculată fotbaliştilor încă de la început, astfel că echipa Armatei a reuşit să evite retrogradarea în liga secundă după un baraj de pomină disputat pe stadionul "Giuleşti" din Capitală.
Reuşita a dat încredere fotbaliştilor, care au izbutit în doar al doilea an de existenţă al clubului să câştige primul trofeu din istorie: Cupa României. O finală memorabilă, dar câştigată cu emoţii. "«Miracolul» s-a numit ambiţie, dragoste faţă de clubul unde "născuserăm" ca fotbalişti", au fost vorbele lui Piţi Apolzan, căpitanul legendar al Casei Centrale a Armatei, fotbalist venit la gruparea roş-albastră de la Rapid.
Echipa care a cucerit primul trofeu: Tr. Ionescu - Al. Apolzan, A. Androvici, Şt. Rodeanu - Şt. Balint, Şt. Onisie - A. Fernba