În prima jumătate a anului a crescut numărul divorţurilor, iar cel al căsătoriilor s-a redus. Sociologii şi avocaţii consideră că problemele de natură economică contribuie la dezbinarea familiilor. Bistriţenii gustă tot mai rar fericirea vieţii în doi. Cel puţin, aşa rezultă din datele oficiale ale Direcţiei Judeţene de Statistică Bistriţa-Năsăud. Din datele pe primele şase luni ale acestui an, numărul căsătoriilor înregistrate în judeţ a ajuns la 657, aproape 360 dintre acestea fiind în mediul rural.
Căsătoriile, însă, urmează un trend descendent, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când, 800 de tineri îşi uneau destinele în judeţ, mai bine de jumătate dintre aceştia fiind persoane care provin din mediul rural. Scăderea căsătoriilor coincide cu o uşoară creştere a divorţurilor. Dacă în primul semestru al anului trecut se înregistrau 178 de divorţuri, anul acesta, în primele evidenţe statistice, figurează 194 de despărţiri cu acte.
Distanţa divorţează oamenii
Exodul la muncă în străinătate al multora dintre locuitorii satelor bistriţene a adus şi o anumită relaxare în privinţa divorţurilor, până nu de mult, considerate subiecte tabu. „Oamenii cunosc şi alte modele de viaţă, intervine şi distanţa fizică şi de multe ori se ajunge în momentul zero al căsniciei. Se întâmplă şi la noi, ca peste tot în ţară. Plecările în străinătate, dar şi criza, greutăţile crizei îşi spun cuvântul“, a constatat Ştefan Sângeorzan, primarul din Feldru, una dintre comunele cu cei mai mulţi locuitori plecaţi în străinătate. Şi avocatul Dan Molnar confirmă distanţa dintre partereri e una dintre principalele cauze care determină cuplurile să se despartă.
„Din cazurile pe care le-am avut pot să spun că, în general, se divorţează pentru că familiile sunt despărţite, adică unul dintre soţi pleacă în străinătate. Cel mai adesea, se ajunge la divo